45

RésuméAvec l’élargissement à la Bulgarie et à la Roumanie, l’Union européenne a fait entrer au sein de la politique agricole commune des campagnes caractérisées par le dualisme de leurs structures agricoles, des charges agraires fortes, des résultats productifs très médiocres et la faiblesse des revenus alternatifs. L’article pose ici l’hypothèse que la nécessaire transformation de ces campagnes ne saurait se penser en termes de rattrapage. Il s’attache à décrire leurs traits spécifiques, aux niveaux nationaux et régionaux et dans la durée de leurs histoires agraires, pour mieux analyser les enjeux et les difficultés d’une politique agricole qui soit ajustée à leurs défis, à partir d’outils forgés dans des contextes ouest-européens très différents.

With the accession of Bulgaria and Romania, rural areas characterised by a dualistic farming structure, high agrarian pressure, low productivity and extremely low alternative incomes have been brought into the European Union’s Common Agricultural Policy framework. This article makes the hypothesis that the need to change these rural areas cannot be thought of as a rapid catch-up process to bring them into line with their counterparts in Western Europe. The study describes their specific features over the evolution of their agrarian history at national and regional levels. The purpose of this analysis is focused on the implications and risks of an agrarian policy moulded on their needs, but based on instruments that have been used in very different Western European contexts.

RezumatIntegrarea spaţiilor rurale bulgare şi româneşti: provocarea diferenţelor. Odatâ cu aderarea Bulgariei şi a României, Uniunea Europeană a adus în cadrul politicii agricole comune spaţii rurale caracterizate de dualismul structurilor agricole, de puternice presiuni agrare, de rezultate productive submediocre şi de venituri alternative extrem de reduse. Articolul avansează ipoteza că necesitatea transformării acestor spaţii rurale nu poate fi gândită ca un proces de ajungere din urmă a spaţiilor similare din Occident. Studiul descrie trăsăturile lor specifice, văzute la nivele naţionale şi regionale şi în cadrul evoluţiei istoriilor lor agrare. Scopul acestei analize aprofundate este centrat pe mizele şi pe dificultăţile pe care le-ar avea de înfruntat o politică agricolă ajustată nevoilor lor însă bazată pe instrumente care au fost realizate în contexte vest-europene foarte diferite.